Recunosc azi, pentru a mia oara

E inaltata pe cerul posmorit in forma cea mai frumoasa si raspandeste in jurul ei lumina. As putea spune ca e o luna perfecta, dar m-as insela singura pentru ca doar odata a atins perfectiunea: atunci cand o priveam mergand de mana cu tine. Am sperat ca o sa te revad, insa nu mai e urma de tine. Nu mai aud nici macar vocea ta, sau respiratia linistita ce ma asigura in ultimele luni ca esti langa mine. Ai plecat asa cum aluneca viata de sub picioarele unui batran care astepta clipa parasirii pamantului. M-am trezit singura si doare sa vad ca mana mea e goala si ca stralucirea din ochii mei a pierit. As avea sa iti spun multe lucruri... insa stiu sigur ca nu o sa ma mai asculti vreodata, pentru ca tu nu esti aici. As intinde bratele, insa stiu ca nu te vei mai adaposti vreodata in ele, pentru ca te-ai stins asa cum se stingea odata cu venirea verii, focul din soba bunicului.

Voi merge inainte si nu te voi mai astepta, nici nu voi mai privi inapoi. Aburul care pleaca , nu se mai intoarce. A vazut cineva o lacrima care odata cazuta, sa se ridice inapoi si sa se intoarca de unde a venit? Sau o vorba ? Nu. Insa vorbe purtate de vant am tot vazut. O sa ma las si eu purtata si apoi, o sa ma las in jos, spre pamant si la casa unde voi gasi fericirea, acolo ma voi opri. Stiu, stiu ca fericirea de pe pamant e trecatoare,dar cat traiesc in trup tanjesc dupa ea. Am si uitat imaginea ta. Nu mai stiu ce culoare aveau parul sau ochii tai, insa stiu ca ma simteam bine langa tine. Nu stiam ce sunt problemele, ingrijorarea, alergarea, insa cunosteam tot ceea ce inseamna daruire, iubire, liniste. Mai stiam sa zambesc oamenilor de pe strada, si sa ii salut. Dar ei nu mi-au raspuns la fel niciodata si am invatat de la cei mai mari ca trebuie sa incetez si eu, si asa am facut. E gresit. In viata nu exista lege care sa spuna: da, ca sa primesti in schimb, poate chiar mai mult. Dar exista o lege care ne invata sa iubim: pe Dumnezeu, pe apropele nostru si pe toti oamenii. Si incotro se indreapta inima noastra? Spre bani, faima, renume, chiar spre rau, desi toate acestea nu ne dau niciodata nimic in schimb. 
Voi merge inainte si nu te voi mai astepta, nici nu voi mai privi inapoi.  Caci tot ce mi-a mai ramas, sta inaintea mea si e poate chiar mai frumos decat ceea ce am avut cu tine. Era ceva natural pe vremea aceea sa ma smeresc, sa ascult parerile celorlalti, sa accept ca nu doar ceea ce zic eu conteaza. In ultima vreme a fost mai greu pentru ca ai gresit atunci cand imi dadeai mereu dreptate pe ascuns. Voi imbratisa prezentul, viitorul dar niciodata pe tine. Asculta-ma, o sa regasesc aceeasi frumusete pe care o raspandeai tu, in chipul copilasilor ce alearga acum pe sub geamul meu. O sa le zambesc chiar, si o sa ii iau de mana , si o sa le spun sa nu renunte niciodata la bunatatea cu care ii invalui tu. Voi spune ca Isus fiinte gingase ca ei primeste si ca omul puternic, e acela care reuseste sa invinga orgoliul, mandria si rautatea ce sta gata gata sa il infasoare. 
Recunosc astazi, pentru a mia oara, mi-e dor de tine prieten drag, suflet de copil! O sa incerc sa ma aseman tot mai mult tie si poate ca asa, luna va recapata iarasi forma ei perfecta. Si odata cu ea ,si eu, si intreaga lume.